Legea comunală promulgată de domnitorul Al. Ioan Cuza la 31 martie 1864 stabilea prin articolul 4 drept condiție de constituire a comunelor existența a minim 100 de familii (aproximativ 500 de locuitori), indiferent de dimensiunea teritoriului locuit. Satele care nu atingeau la acestă cifră se puteau uni cu altele sau își puteau asigura singure obligațiile comunale, în pofida numărului mic de locuitori. S-a înființat astfel comuna Gănești.
Prin legea din anul 1871 comuna Gănești a fost desființată, fiind contopită cu comuna Buznea. Primul primar al comunei Gănești a fost Gheorghe Botezatu, iar ajutor de primar Gheorghe Doleanu.
Tot în anul 1864 a fost înființată și comuna Buznea formată din satele Buznea și Draga. Această comună va funcționa până în anul 1950, când va fi înglobată în comuna Târgu Frumos, actualmente Ion Neculce. La 17 martie 1865 s-a întocmit procesul verbal privind punerea în posesie a locuitorilor clăcași din comuna Buznea a terenurilor. Împroprietărirea s-a efectuat din moșia lui Nicolae Mavrocordat conform criteriului de participare la clacă și a posesiei de vite de muncă.
În anul 1874 comuna Buznea se desființează, fiind unită cu comuna Brăiești, situație care se menținbe până în anul 1877. Primar al comunei Brăiești a fost în acea perioadă Iordache Dandu. Din adresele de la vremea respectivă, respectiv 1883, reiese că comuna Buznea era compusă din satele: Buznea, Gănești și Muntenii Jorei, cunoscut sub numele de Jora. Situația comunei Buznea era un atipică satelor moldovene. Nici administrașia comunelor nu răspundea exigențelor impuse de conducerea superioară. Împroprietărirea din anii 1919-1921 a fost un imbold din punct de vedere economic pentru pătura țărănescă. Cu toate aceste situația economico-socială a comunei a continut să fie tot ca înainte. Conform unei declarții a primarului din vremea respectivă, Simion Privighitorița comuna avea 300 de contribuabili, 340 capi de familie, 3 biserici în satele Buznea, Gănești și Dădești, 2 școli primare în satele Gănești și Dădești.
Între anii 1929-1931 comuna Buznea a devenit Asociația sătescă, depinzând administrativ de comuna Lungani. Asociația sătescă era condusă tot de un primar ajutat de membrii consiliului sătesc.
Situația comunei în anul 1937 pare a fi ceva mai bună decât în anii anteriori. Al doilea război mondial a lăsat răni adânci în întreaga comună. Au fost concentrați un număr mare de săteni dintre care mulți nu s-au mai întors. La biserica din satul Gănești s-a ridicat un monument în memoria eroilor căzuți în războaie.
În anul 1948 se propun modificări în structura administrativă. Comunele Buznea și Războieni sunt propuse a fi desființate pe motiv că aceste sate se găsesc la 1 km distanță de reședința comunei Târgu Frumos. Satele Războieni și Prigoreni Mici care au aprținut comunei Războieni, împreună cu satul Buznea din comuna Buznea sunt propuse spre alipire comunei Târgu Frumos. Satele Gănești, comuna Buznea, împreună cu Rediu, comuna Războieni sunt propuse a fi trecute la comuna Brăiești.
În anul 2004 în baza legii 84 a fost înființată comuna Ion Neculce, prin desprinderea de administrația orașului Târgu Frumos. Comuna are în componență satele: Prigoreni, Ion Neculce, Buznea, Gănești, Războieni și Dădești.
Responsabilităţi ale administraţiei publice locale:
- identificarea de resurse şi parteneri pentru dezvoltarea locală
- responsabilitatea definirii strategiilor de dezvoltare locală
- responsabilitatea iniţierii unor programe de dezvoltare locală şi corelarea lor cu programe şi strategii de dezvoltare în plan naţional, regional sau european.
Sediul administrativ al comunei a fost stabilit în satul Războieni.
Clădirea are sistem de supraveghere video propriu; astfel sunt supravegheate împrejurimile clădirii, spaţiul cu destinaţia garaj unde sunt garate utilajele proprii, precum şi intrarea în sediul primăriei.
Comuna Ion Neculce are experiență în ceea ce privește proiectele pe fonduri europene și de aceea, în următorul ciclul de finanțare, dorește să depună și implementeze cât mai multe proiecte.
